Europarlamentarul USR PLUS Dragoș Tudorache a organizat, vineri, cu sprijinul Parlamentului European, dezbaterea intitulată „Femei-lider și rolul lor în procesul de democratizare a țărilor lor”, ce face parte din programul „Simone Veil” dedicat Republicii Moldova.

La dezbatere au luat parte președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, copreședintele USR PLUS Dacian Cioloș, președinta proaspăt aleasă a Republicii Moldova, Maia Sandu, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, dar și alți membri ai Parlamentului European.

Pornind de la subiectul central privind subreprezentarea femeilor în politică, dezbaterea a gravitat în jurul măsurilor ce trebuie adoptate pentru combaterea acestei stări de fapt și pentru capacitarea femeilor.

Iată cele mai importante declarații:

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene:

„Câteodată este nevoie de o femeie pentru a contesta statu quo-ul.

Aceasta este ideea centrală care stă la baza Programului Simone Veil. Când mai multe femei iau parte la politica activă, este bine pentru toată lumea, pentru democrație, pentru societate, pentru calitatea dezbaterii politice.

Povestea ta, dragă Maia, este o mărturie vie în acest sens. Ai așezat subiecte foarte importante în fruntea agendei tale personale: statul de drept și combaterea corupției. Te-ai ridicat împotriva corupției în sistemul educațional și te lupți să decuplezi sistemul de justiție de influențele politice și, pentru asta, poporul moldovean te-a ales pe tine ca președintele său.

Calea care îți stă înainte nu este ușoară, dar mandatul pe care l-ai primit este clar: să continui să lupți pentru instituții mai puternice și pentru o Moldovă mai puternică și te asigur că Europa este alături de tine!

Atunci când miza o reprezintă schimbarea democratică, rolul femeilor este într-adevăr crucial. Dintotdeauna, femeile au fost subreprezentate în politică în toate pozițiile de putere. Sub unul din patru membri ai parlamentelor din întreaga lume sunt femei. Participarea femeilor în multe țări este, prin definiție, ea însăși o provocare la adresa statu-quo-ului, însă este primul și cel mai elementar pas către o democrație mai incluzivă.

Toată lumea trebuie să fie egală în fața legii. Tocmai de aceea am prezentat o nouă agendă: vrem să așezăm egalitatea de gen și capacitarea femeilor în centrul politicilor Uniunii în materie de politică externă. Am hotărât ca cel puțin 85% din noile acțiuni externe noi ale UE să contribuie la capacitarea femeilor până în 2025”.

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova:

„Mă bucur să spun că în Moldova tot mai multe femei sunt apreciate pentru calitățile, pentru cunoștințele și curajul lor, iar alegerile prezidențiale au dovedit acest lucru. Avem tot mai multe femei în poziții de conducere în instituțiile de stat, în companii private și, recent, mai multe femei în funcții alese. Sunt foarte mândră să vă spun că alegătorii noștri au apreciat candidații în funcție de calitățile lor, în baza integrității lor și nu în funcție de stereotipuri. Pentru noi e un pas important înainte și, desigur, ne așteaptă un drum lung de parcurs.

Am fondat un partid politic nu pentru că ne doream să devenim politicieni, ci pentru că situația era atât de proastă și, în special, corupția era atât de răspândită încât ne-am dat seama că cea mai eficientă cale de a combate corupția era înființarea unui partid politic. A fost un efort deosebit și a fost nevoie de mult curaj. Avem colege foarte curajoase care nu s-au lăsat intimidate și care au continuat să lupte și faptul că suntem astăzi, aici, e dovada curajului femeilor și a devotamentului lor. Doresc să subliniez rolul femeilor pentru că întotdeauna pentru ele a fost mai greu.

Ne așteaptă un lung drum de parcurs pentru a avea o reprezentare adecvată în Parlament și Guvern, pentru ca femeile să aibă șansa de a fi promovate. Avem în continuare inegalități în Moldova în domeniul politic și social, avem mai multe femei care sunt șomere, mai ales femeile cu copii, avem angajatori care nu vor să angajeze femei cu copii, le privesc ca fiind ceva negativ pentru firmele lor; mai avem problema salariului care este mai mic la femei decât la bărbați pentru aceeași muncă prestată. Femeile primesc un salariu cu 14% mai mic decât salariul unui bărbat pentru aceeași muncă, o problemă foarte mare în Moldova.

Combaterea violenței împotriva femeilor este o prioritate pe agenda noastră, trebuie să găsim soluțiile adecvate. E vorba de a implica societatea și a lucra împreună pentru a elimina acest fenomen rușinos. Există probleme și cu stereotipurile, cu prejudecățile în mare măsură în societatea din Moldova. În ceea ce privește discursul de ură, acesta este mai prezent în cazul femeilor și mă refer nu doar la experiențele mele în campaniile electorale, ci și la experiența altor femei și în special la alegerile locale am văzut exemple extrem de negative, în acest sens”.

Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS și președinte al Grupului Renew Europe:

„Din păcate, politica este percepută ca fiind masculină, când vorbim de campanii electorale, vorbim de bătălii electorale și de bătălii politice, nu de a căuta să îi înțelegi pe oameni. Evident, câteodată trebuie să te și bați cu indiferența, cu incompetența, cu corupția, dar femeile știu să se bată în alt mod, mai puțin agresiv. Maia Sandu, pe care o știu de câțiva ani, îndrăznesc să spun că este o femeie de un curaj ieșit din comun și prezența ei în poziția de președinte al Republicii Moldova e și o dovadă că Republica Moldova are resursele democratice care așteaptă persoanele potrivite pentru a le trezi. Maia a avut perseverență, răbdare și iată că i-a convins pe cetățenii Republicii Moldova.

Avem multe exemple în acest fel în estul Europei, o avem de exemplu pe Zuzana Caputova care, din mediul neguvernamental unde a luptat și ea pentru valori democratice, a ajuns președintele Slovaciei. Săptămâna viitoare vom acorda Premiul Sakharov opoziției din Belarus, unde Svetlana Tihanovskaia joacă un rol primordial. Și Laura Codruța Kovesi este un exemplu de curaj și dedicare, este cea care a devenit un simbol al luptei împotriva corupției în România și acum are ocazia să construiască și Parchetul European. Avem astfel de exemple în Europa de Est. Prezența Maiei în fruntea Republicii Moldova va încuraja și mai multe femei și din Republica Moldova, dar și din România să se implice în politică.

În ultimele luni, femeile au fost afectate de pandemie în mod disproporționat în raport cu bărbații. Fie că e vorba de păstrarea locurilor de muncă, despre nivelurile veniturilor care, sigur, nu sunt specifice doar acestei crize, gradul de sărăcie sau de violență. A întări democrația în interiorul UE, dar și în exteriorul ei înseamnă să ne asigurăm că diferitele grupuri sociale, care compun societatea asta, au acces și sunt reprezentate în instituțiile cheie.

În Europa de est, în țările din Parteneriatul Estic, femeile reprezintă doar 14% din numărul de miniștri și 16% din numărul de parlamentari, ceea ce e mult prea puțin. Aici, din păcate, și stereotipurile joacă un rol semnificativ în aceste cifre, în țări precum Moldova, dar incluviv în România. De aceea, acest program, Simone Veil al Parlamentului European, poate să fie un foarte bun instrument ca să discutăm despre aceste lucruri și să punem în practică măsuri, pentru că nu e suficient să discutăm”.

Dragoș Tudorache, europarlamentar, raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova și președinte executiv PLUS:

„Dincolo de problematica leadership-ului feminin, dacă ne uităm inclusiv la răspunsul la adresa pandemiei de COVID-19 din lumea întreagă, reiese clar din dovezi că țările care sunt conduse de femei, Noua Zeelandă, Germania, Australia etc s-au descurcat mai bine la acest capitol. Poate e datorită faptului că femeile iau în calcul mai multe puncte de vedere când iau o decizie, poate e datorită faptului că ele cântăresc altfel riscurile sau comunică într-un mod mai empatic, își ascultă mai bine cetățenii.

Avem dovezi că leadership-ul feminin a adus cu sine rezultate mai bune în lupta cu pandemia COVID-19. Această criză a scos la iveală și alte aspecte mai puțin pozitive în ceea ce privește rolul femeilor în societăți, în privința locului în care ne aflăm în lupta împotriva discriminării, mai ales a femeilor. Provocările sociale cu care se confruntau femeile și înainte de COVID au fost aprofundate de criza COVID, violența domestică, accesul la locurile de muncă, precaritatea locurilor de muncă, felul în care sunt plătite, toate acestea sunt subiecte pe care trebuie neapărat să le tratăm”.

Roberta Metsola, vicepreședinta Parlamentului European:

„Alegerea Maiei este o victorie pentru democrația Republicii Moldova și este o șansă pentru un nou început pentru relațiile UE-Moldova și îi va inspira pe liderii din lumea întreagă, nu în ultimul rând pe cei din Belarus, unde am văzut cu toții femei curajoase care s-au confruntat cu ultimul dictator rămas în Europa, recâștigându-și țara înapoi. A fi o femeie în lumea politică nu îți ușurează nicidecum misiunea. Indiferent de voturile pe care le obții, trebuie să dovedești zi de zi că ești la înălțimea postului. Femeile în politică sunt, în continuare, subreprezentate. Eu am fost prima membră a Parlamentului European aleasă în numele Maltei. Politica nu trebuie să fie o scenă dominată de bărbați. Suntem în măsură să simplificăm slujba celor care vin după noi și nu ne-am respecta îndatoririle dacă nu ne-am face și noi rolul și nu le-am croi un drum celor care vin în urma noastră. Femeile se confruntă cu provocări reale în politică și la locul de muncă, iar în Europa suntem în continuare în ipostaza în care femeile câștigă mai puțin în medie pentru același lucru decât bărbații. Este nedrept și inacceptabil”.

Ramona Strugariu, europarlamentar USR PLUS:

„Este foarte important ca bărbații înșiși să contribuie la capacitarea femeilor. Sunt una dintre femeile norocoase care au avut colegi și prieteni care au fost o sursă reală de inspirație pentru cariera mea și le sunt recunoscătoare pentru asta.

În Moldova, în Belarus, în Polonia sau în alte țări din fostul bloc comunist, femeile lider sunt în fruntea luptei pentru schimbare politică a unor regimuri autoritare sau care guvernează greșit. Alegerea Maiei Sandu în Moldova, lupta pentru democrație a Svetlanei Tihanovskaia în Belarus sunt un exemplu în acest sens și chiar un exemplu de leadership.

Motivul principal pentru care ele au devenit vectori ai schimbării în țările lor respective nu se leagă neapărat de faptul că sunt femei, ci de faptul că sunt lideri care inspiră popoarele și societățile lor, societăți care s-au luptat cu corupția, cu incompetența guvernelor lor ani întregi. Asfel de femei puternice, alese în funcții de lider, sunt o reacție la ceea ce s-a întâmplat.

De multe ori, profilurile politice ale femeilor lider sunt nepătate pentru că ele s-au creat în afara mediului dominat de bărbați al establishment-ului din țara respectivă. Relația dintre leadership-ul femeilor, statul de drept și democrație este foarte complexă. Putem vedea exemple mai recente, de femei puternic motivate care ți-au asumat rolul de cataliști ai schimbării, dar în general, statul de drept, stabilitatea politică și respectarea drepturilor fundamentale reprezintă precondiții necesare pentru a îmbunătăți situația drepturilor femeilor și pentru capacitarea acestora în țările pe care le reprezintă.

Femeile reprezintă doar 14% dintre miniștrii și 16% dintre parlamentarii din țările Parteneriatului Estic”.

Laura Codruța Kovesi, procuror-șef european:

„Trebuie să recunosc că a fost o temă extrem de provocatoare pentru mine. Nu sunt sigură că există un mod specific feminin de a gestiona provocările unei funcții de conducere sau cele ivite din atacurile la democrație și la statul de drept. Știu doar că nu există atât de multe femei într-o poziție de putere. Din fericire, vremurile se schimbă.

În urmă cu 25 de ani, am fost numită procuror, iar în acele vremuri, această profesie era considerată o profesie pentru bărbați. În primele zile ca procuror adesea am auzit că procuratura nu este pentru femei. Realitatea a dovedit cât de greșită era această abordare.

Fără o justiție independentă, nu putem vorbi de aplicare egală a legii. Doar o justiție independentă, profesionistă și onestă poate să combată eficient corupția.

În ultimii ani, am înțeles din munca mea că atunci când nu combatem corupția în mod ferm și eficient, aceasta devine sistemică și subminează legătura fundamentală de încredere care stă la baza societăților noastre. Corupția sistemică reprezintă o amenințare serioasă la adresa statului de drept și a democrației.

Principala provocare în combaterea corupției nu se limitează la reformarea sistemului judiciar sau la modificarea legislației. Principala problemă este de a câștiga încrederea oamenilor, de a le arăta din nou și din nou, de a le dovedi că legea se aplică tuturor și că legea este egală pentru toți, indiferent de funcție, de rang social sau de avere”.