Anca Dragu, președinta Senatului României, vorbește într-un interviu acordat TVR despre principalele priorități ale USR PLUS în acest mandat și subliniază că reforma în educație, pensiile speciale și un nou cod electoral sunt proiectele asupra cărora se apleacă cel mai mult.

Anca Dragu arată că este nevoie de o deschidere a Parlamentului către cetățeni, pentru a crește încrederea acestora în instituție, în condițiile în care în prezent doar un român din zece spune că are încredere în principala instituție a democrației.

Ca politician cu experiență profesională vastă în domeniul financiar, Anca Dragu spune că una dintre principalele sale preocupări este accesul mediului de afaceri la finanțare: „Este foarte important să avem un sector financiar-bancar care să fie prezent lângă companii, să le sprijine“.

Președinta Senatului se arată foarte preocupată de zona educației, după ce în 2016, din poziția de ministru al Finanțelor, a inițiat un program-pilot care oferea elevilor și o masă caldă în timpul orelor, dar subliniază, în același timp, nevoia de a renunța la școala în două sau trei schimburi, model impus acum de lipsa de infrastructură.

„Este vorba despre «Școala de la 8 la 5», care cuprinde masa caldă. Este programul meu de suflet, pe care l-am inițiat în 2016 ca ministru al Finanțelor, dar se referă la accesul copiilor la școală, de dimineață până după-amiază târziu, astfel încât să aibă educație, o masă corespunzătoare, cu toate elementele nutritive și activități extracuriculare. Ușor-ușor, trebuie ca toate școlile să ajungă la un standard așa cum îl visăm. Desigur, nu toate școlile pot intra în acest program deodată. Chiar și «masa caldă» a fost conceput ca program pilot. Așa e și normal să aplici o asemenea lege. Nu o poți aplica la nivelul țării, pentru că nu ai condițiile necesare și atunci acolo unde condițiile sunt neprielnice programul eșuează și poti trage concluzia că programul nu e bun. De fapt, nu ai avut condițiile de plecare. Avem nevoie de construcție de școli. Acest concept de școala în doua schimburi, trei schimburi trebuie să dispară. În Vest, dacă te duci și spui că înveți după-amiaza, oamenii nu înțeleg ce înseamnă. E nevoie de investiții, dar și de reformă în ceea ce privește gândirea pachetului acesta de educație“, a explicat președinta Senatului.

Un alt subiect abordat în interviul acordat TVR este cel al pensiilor speciale. Anca Dragu spune că trebuie făcută o separare clară între pensiile de serviciu și pensiile speciale, cum ar fi cele ale parlamentarilor și ale aleșilor locali, care pot fi desființate relativ simplu.

„Pensiile speciale sunt pe agenda USR PLUS și cred că acestea, cel puțin cele pentru categoria parlamentarilor și a aleșilor locali, pot fi destul de ușor eliminate și lucrăm la acest proiect. Despre pensiile speciale pentru alte categorii, pensiile de serviciu, acest aspect ar trebui mult mai mult dezbătut și analizat. Am văzut câteva inițiative în legislatura trecută, care nu au fost foarte bine gândite, nu au fost foarte bine structurate și, ca atare, nu au făcut decât să alimenteze și mai multă nemulțumire publică. Trebuie să ne asezăm și să gândim serios aceste pensii și trebuie să facem o diferență între cele pur speciale și cele de serviciu“, explică Anca Dragu.

Referitor la reforma electorală despre care USR PLUS a vorbit în campania electorală, Anca Dragu arată, în interviul oferit TVR, că deși unii colegi din coaliție își doresc mai puțin revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, aceasta rămâne o priotitate pentru USR PLUS. Mai mult, președinta Senatului subliniază nevoia unui nou cod electoral, mai modern și mai suplu.

„Unele dintre partidele din coaliție își doresc mai mult alegerea primarilor în două tururi. Vom avansa cu acest proiect și sperăm să avem majoritate pentru a ajunge ca până la următoarele alegeri să avem două tururi în cazul primarilor. Avem un proiect de Cod Electoral. De fapt un proiect de modernizare a acestor legi din domeniul electoral. Vrem sa avem un singur cod. În acest moment avem vreo șase – șapte legi, fiecare are particularitățile sale: de la un tur de scrutin la altul ai alte reguli, nu știi unde poți vota, de ce, cum. E nevoie de un cod electoral modern, echitabil și cred că până în 2023 ar trebui ca acesta să fie deja votat pentru a fi în vigoare cu minimum un an înainte de alegerile din 2024“, spune Anca Dragu.

În cadrul aceluiași interviu, Anca Dragu atinge și nevoia de reformă privind modul de conducere a televiziunii și radioului public și subliniază că trebuie aplicate recomandările OECD privind guvernanța corporativă.

„La nivelul coaliției, constituim grupuri de lucru care să vina cu soluții pentru diferite subiecte, inclusiv TVR și Radio România. În ceea ce privește cumulul acestor funcții (președintele CA este și director general, n.r.), ne uitam la legislația europeană și, mai mult decât atât, la recomandările OECD în materie de guvernanță corporativă, iar aceste recomandări spun clar că cele două funcții trebuie să fie separate. Modelul acesta, cu aceeași persoană director general și președinte al Consiliului de Administrație, este un model neîmbrățișat astăzi și chiar și în România firmele au făcut această separare între cele două funcții. De altfel, are și logică această separare, pentru că rolul este altul. Directorul general este o funcție executivă, iar președintele CA are funcție de conducere, neexecutivă, care se uită la obiectivele unei entități pe termen lung. Cred că separarea vine nu din dorința cuiva vizavi de Televiziune, ci din normele privind guvernanța corporativă“.

Președintele Senatului vorbește, în încheierea interviului, despre nevoie de apropiere dintre cetățeni și instituția Parlamentului, iar modul în care se poate face acest lucru este printr-o transparentizare și o deschidere fizică a Parlamentului pentru cetățeni.

„Sunt două aspecte aici, legate de acest zid imaginar pe care parlamentarii îl pun între ei și cetățeni. Ai senzația că parcă noi (parlamentarii, n.r.) am uitat rolul și asta se vede clar în percepția populației față de Parlament. Unu din zece români are încredere în Parlament. E foarte putin. Ca atare, ceva se întâmplă. Relatia asta undeva s-a pierdut pe drum. Trebuie să deschidem instituția, să o transparentizăm. Avem o mulțime de proiecte de transparentizare deja implementate. În această lună de vacanță parlamentară am putut să lucrăm mai degrabă la aceste aspecte administrative. Dar vorbim și de izolarea acestei clădiri: este o clădire în care este concentrată puterea, pe un deal, cu o mare curte, ar putea fi foarte frumoasă, dar total ruptă fizic de cetățeni. Să ne uităm ce trafic pietonal este: nu există trafic pietonal, nu funcționează comerțul în zonă, nu este legată această clădire, nu este integrată în această structură urbana. Am discutat cu mai mulți arhitecți, care au lucrat de-a lungul timpului la aceste priuecte de remodelare urbană, astfel încât clădirea Parlamentului să fie natural integrata în viața oamenilor. Există proiecte prin care se leagă clădirea Parlamentului, ca obiectiv turistic, de centrul vechi al orașului, de Muzeul de Istorie. În acest moment se face acest parcurs, dar nu vezi de ce, nu ai o legatură directă, nu ai decât una imaginară, mintală. Vorbim de redeschiderea acestor spații. Probabil, grădina Senatului ar trebui să devină grădina orașului, nu numai senatorii să se plimbe prin această grădină, ci toată lumea să aiba acces“.

Anca Dragu este prima femeie care ocupă funcția de președinte al Senatului României.