Am luat public atitudine fata de intentia manifestata de Ministerul Educatiei de a reincepe cursurile si scolile la 1 iunie si cred ca astazi s-a luat singura solutie rationala bazata pe experienta de pana acum la nivelul guvernului, manifestata printr-o incapacitate de a gestiona criza atat in plan medical – sanitar, cat si la nivel economic, de a gestiona un plan de repornire a economiei si de combatere eficienta a crizei.
Eu am cerut ca aceasta data de 1 iunie sa fie uitata, pentru ca nu va fi in masura Ministerul Educatiei sa poata organiza in condiditii de siguranta reinceperea cursurilor si decizia care s-a luat, asa cum spuneam astazi, de amanare sau, practic, de anulare a revenirii la scoala, este singura normala avand in vedere situatia pe care o gestioneaza autoritatile si modul in care gestioneaza autoritatile.
Nu stiu de ce nu s-a mers mai departe, pentru ca am vazut ca presedintele a facut referire la exemple din alte tari, nu stiu de ce nu s-a luat exemplul Frantei, unde examenul de bacalaureat s-a anulat pentru anul acesta, este prima data in 200 de ani cand in Franta nu se va tine examenul de bacalaureat, se va da o diploma de bacalaureat bazata pe mediile din trimestrul 1 si 2 si notele de la invatamantul online din trimestrul 3, sigur ca bacalaureatul este de fapt un examen de cunostinte pentru perioada liceului, si cred ca ar fi fost mai potrivit, mai intelept, sa procedam si cu examenul de bacalaureat in acelasi fel.
Dar, in orice caz, acum, decizia fiind luata, trebuie sa se gandeasca ministerul foarte serios la data de reincepere a cursurilor la toamna, unde cred ca trebuie facuta o repornire a scolilor etapizat, doua – trei etape, nu toti copiii adusi deodata la scoala pentru ca e foarte posibil ca pana atunci epidemia de coronavirus sa nu se fi stins si riscurile trebuie sever diminuate.
Deci la toamna trebuie gandita o incepere graduala in functie de ciclul de invatamant, probabil de la 1 septembrie, 15 septembrie si 1 octombrie.
Cred ca a esuat (metoda cursurilor online) dintr-un motiv foarte evident : realitatea lucrurilor e proasta. Sunt foarte multi copii care nu au acces acasa nici la internet, nu au niciun terminal – fie ca e vorba e laptop, de calculator, sau de tableta de pe care sa poata sa faca cursurile online. Si cred ca decat sa se cheltuiasca lucrurile alandala cum s-au cheltuit anul acesta, daca vreti sa evidentiez cateva din ele: guvernul acesta s-a repezit sa plateasca bancilor sumele aferente programului acela cu imprumuturi pentru casa, nu Prima Casa, ci cel care prevedea depuneri care se faceau cu dobanda subventionata pentru achiztionarea unei locuinte , cred ca era denumit la una din banci chiar Banca pentru locuinte, deci in loc sa fi restituit cu mare repeziciune sumele pentru asa ceva, banii aceia ar fi putut fi folositi. Eu am facut in perioada cand eram prim ministru un efort la nivelul bugetului Romaniei si am dotat foarte multe scoli cu calculatoare. Dar iata ca e nevoie sa facem un pas suplimentar si sa ajutam copiii, mai ales pentru cei care sunt venituri modeste, deci nu toti copiii, ci mai ales cei care provin din familii cu venituri modeste sa aiba acces la un astfel de terminal cu care sa poata fi ajutati in procesul de invatare.
Chiar astazi am avut posibilitatea ca in Ziarul Financiar sa public un mic editorial legat de programul IMMINVEST. Editorialul este intitulat ”Intre realitate si dorinta/fantezie”.
In primul rand siteul nu functioneaza. In al doilea rand, si aici e un element foarte important : nu vad de ce este necesar ca intreprinzatorul sau firma sa se inscrie pe acest site cand pana la urma tot bancile sunt cele care aproba programul de creditare ? De ce nu s-au facut niste criterii de catre Ministerul de finante care sa fie aplicabile bancilor si sa nu trebuiasca sa apara o veriga intermediara care iata, nici nu functioneaza, siteul de doua saptamani a fost deschis si el nu a functionat pana in momentul de fata. Deci sa se permita firmelor sa acceada direct la banci.
Un alt element prevede ca o firma sa se adreseze unei singure banci. De ce trebuie sa lasam intreprinzatorii sa stea cu caciula in mana la usa unei banci care eventual aproba sau nu aproba? In loc sa inversam aceasta situatie si sa punem bancherii sa alerge dupa clienti : domne, eu am garantia statului in spate, hai, clientule, firma/ intreprinzator, vino la mine ca sa te creditez pentru nevoile pe care le ai. Si sa deschidem piata , adica sa lasam concurenta libera intre banci. Pentru ca modelul acesta nu va face decat sa amane cu 8 saptamani, sau, din contra, dupa 8 saptamani de analiza la banca sa constatam ca firma sau intreprinzatorul este refuzat si trebuie sa se duca cu caciula in mana la alta banca. Mie mi se pare ca aici este o dovada clara de lipsa de viziune si de abordare super birocratica.